Noiembrie. Duminica seara.. dupa o ploaie de sfarsit... Ura ziua asta. Ura toate duminicile, ura ordinea, ura graba, ura singuratatea, ura monotonul. Si totusi era singura in parc, pe o banca verde, cu patura de frunze la picioare si cu gandul departe. Statea pur si simplu si privea, admira, se gandea nu stia la ce... sau cel putin nu vroia sa stie la ce.. Ii placea sa numere stelele de pe cer, facea asta in fiecare noapte si le aduna de fiecare data le scadea... le invartea.. vroia sa stie cate stele sunt pe cer. Aerul o apasa de aceasta data, sufla greu... ofta. Era trista si indurerata, simtea ca lipseste ceva.. vroia sa se regaseasca. Era fascinata de stele, de frunze, de ceata, de luna, de magie, de oameni. Vantul adia.. se juca in parul ei si cu o rautate inexplicabila i-a azvarlit departe manusa ce zacea in poala. Speriata s-a ridicat sa o prinda.. dar in graba initiala nu a constientizat prezenta persoanei de pe alee. Manusa s-a oprit la picioarele...lui. El s-a aplecat, a ridicat-o si i-a inmanat-o. Ea i-a zambit inocent si a spus "multumesc". El a raspuns cu un zambet. Ea l-a invitat p banca iar el i s-a alaturat. Doi necunoscuti s-au intalnit si si-au povestit... atat de mult incat timpul nu le-a mai fost de ajutor... S-au despartit dupa multa vreme si si-au promis ca se vor mai revedea.. El era mai trist ca ea.. suferea. Trei duminici la rand ea se ducea in acel parc, se aseza pe acea banca, cu manusile in poala si il astepta. A treia oara si-a facut aparitia. I-a zambit si i-a cerut voie sa i se alature. Ea s-a ridicat, la prins de mana si au plecat.... In capatul aleii primul sarut a fost furat iar cei doi, in ceata deasa, s-au evaporat.... Necunoscultul le aprtine.
Ai magia in degete... scuturi din ele si imi alungi teama... de fiecare data cand sunt alaturi de tine ma faci sa ma reflectez in acei doi ochi cafenii.. tot ce vad e chipul tau, tot ce vreau e atingerea ta, trezeste-ma cu sarutarea ta. Imi aduc aminte de felul in care arati... dansezi prin visele mele, mi-e greu sa imi imaginezi zambetul tau dar sa nu il pot vedea. Am nevoie de tine.. sa ma vezi asa cum te vad eu pe tine.... cand ma trezesc in mijlocul visului cautandu-te si.... Tot ce vreau e sa iti vad chipul.
Candva.... am strigat de bucurie. am tipat de furie. am plans de fericire. am tremurat de nervi. am fost dezamagita de persoanele la care nici nu ma asteptam. am iubit pe cine nici nu ma gandeam. i-am dat libertate acelui caruia nu trebuia sa ii dau. am zambit chiar si atunci cand plangeam. am visat chiar si atunci cand nu mai era nimic. am sperat atunci cand nu aveam la ce. am lutat pentru orice. am obtinut tot. am fost luata in brate si fara sa zic, atunci cand aveam nevoie. am iubit si am fost iubita. am suferit si mi-am revenit. am invatat sa fiu tare in fata oricui. am invatat sa ma ajut singura. am avut oamenii importanti in viata mea. am prieteni care ma iubesc. am plans uitandu-ma la fotografii. am facut rime. am dat un telefon doar pentru ai asculta vocea... m-am indragostit de acea privire. am iubit misterul. am furat saruturi si le-am inapoiat....mi s-a intamplat sa cad dar sa ma ridic si sa continui. am crescut in ochii multora. mi-am cerut scuze atunci cand am gresit. am invatat multe lectii si am dat. am incercat sa reneg amintirile.. dar a fost in zadar. am incercat sa uit persoane dar mi-am dat seama ca e imposibil. am dansat in ploaie. m-am simtit singura printre o multime de persoane..doar pentru ca lipcea acea persoana. se intampla sa ma inrosesc in obraji in momentele in care ma simt stanjenita. am invatat ca prima iubire e pentru totdeauna.... am invatat sa privesc in ochii tai si sa ma vad pe mine.
Crezi oare ca esti in stare sa pretuiesti ce ai reusit sa mai culegi dupa furtuna provocata de tine? Dovedeste-mi ca ai curaj.... si ca e nedrept cand te fac las.
vin spre tine. tu te gandesti la mine. ma apropii de tine. te ating. te ametesc. te otravesc cu parfum si apoi plec. ne imprastiem parfumul si apoi plecam. otrava sau mister?
