- De ce mă urmăreşti atât de intens cu privirea..? -Mişcările tale.. pur şi simplu... -... -Mirosul pieli tale, al părului, atata graţie, buzele.. zâmbetul acela.. -Ce este cu ele..? -Uite şi aluniţa din stânga buzei superioare! -Pari mândru!.. -Pentru că eşti a mea!!
chiar si asa.. sunt a nimanui..nici macar a mea. nimeni al meu, eu a nimanui.. totul nu e nimic. uita tot ce'a fost pentru ca nu a existatam fost ai nimanui.. cu toate astea viata pe toti ne-a acceptat.