- De ce mă urmăreşti atât de intens cu privirea..?
-Mişcările tale.. pur şi simplu...
-...
-Mirosul pieli tale, al părului, atata graţie, buzele.. zâmbetul acela..
-Ce este cu ele..?
-Uite şi aluniţa din stânga buzei superioare!
-Pari mândru!..
-Pentru că eşti a mea!!
chiar si asa.. sunt a nimanui..nici macar a mea.nimeni al meu, eu a nimanui..
totul nu e nimic.uita tot ce'a fost pentru ca nu a existat am fost ai nimanui..
cu toate astea viata pe toti ne-a acceptat.
ei credeau ca... nimic. s-au inselat.